Conferința dedicată protecției datelor personale

Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Câteva cuvinte despre CPDP 2019

A 12-a ediție a Conferinței Internațională, dedicată protecției datelor  #CPDP Data Protection and Democracy, a avut loc la Brusseles, în perioada 30 ianuarie-1 Februarie, 2019.

Vă povesteam despre entuziasumul care ne-a insotit la aceasta confeință aici.

CPDP 2019 a oferit 90 de sesiuni de lucru cu 440 vorbitori internaționali din mediul academic, sectorul public și privat și societatea civilă. La conferință s-au înregistrat peste 1100 de participanți din 60 de țări. Printre aceștia s-au numărat și 20 de membri ai Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România, delegație din care ne bucurăm ca am făcut parte și noi.

Cum a decurs conferința

În decursul celor 3 zile de conferință, desfășurate concomitent în 6 săli, au avut loc 90 de panel-uri, în care s-a încercat găsirea unui echilibru între industriile bazate pe date, pe de o parte, și dreptul individului la viața privată, pe cealaltă parte.

Tema principală a fost democrația

Ideile care s-au dezbătut în decursul celor 3 zile de conferință,  s-au învârtit un jurul conceptelor de: încredere bazată pe transparentă, inteligență artificială, responsabilitate dar și despre riscurile pe care le implică noile tehnologii: dezinformarea, fake news-urile, atacuri la confidențialitate, atacuri la democrație, fraudare, acces la informații cruciale, atacuri digitale.

Societatea digitală afectează atât economia dar și interesele persoanelor fizice.

Platformele sociale nu mai reprezintă doar un spațiu de conectare între indivizi.

Ele culeg informații în funcție de preferințele fiecărui utilizator, de comportamentul pe care îl are ca și utilizator, de interese, dar și despre locațiile în care se află în diferite momente ale zilei. Aceste tehnologii au la baza algoritmi de calcul care culeg date din mai multe surse și le returnează sub formă de profiluri psihologice, financiare, sociale.

Spre exemplu, atunci când o persoană fizică se va duce să depună o cerere de credit la o bancă sau când un candidat va participa la un concurs de selecție pentru un loc de muncă, vor întâlni un soft care îi va realiza o evaluare, în locul unui decident uman. Acest soft va culege date din rețelele sociale, istoricul cardurilor de credit, istoricul deplasărilor și va forma un profil al persoanei respective.

Riscul care decurge din folosirea unor astfel de tehnologii este că profilul unui utilizator nu este întotdeauna construit pe fapte. Algoritmii iau decizii pe baza corelațiilor statistice. Dacă se întâmplă ca un individ să prezinte caracteristici neobișnuite, există șansa ca un algoritm să interpreteze greșit comportamentul său. Acești algoritmi sunt impuși de beneficiarii unor astfel de baze de date, iar deciziile importante se iau fără intervenție umană. Astfel, se poate face o greșeală în ceea ce privește angajarea, împrumutul sau dreptul unui individ de a trece frontiera.

Inteligenta artificială (AI)

are nenumărate efecte pozitive iar viitorul tinde spre dezvoltarea ei. Producătorii de inteligență artificială și furnizorii de servicii vor trebui să se asigure că aplicațiile AI nu subminează dreptul la protecția datelor.

Panelului “Defending the GDPR: One Year On” a fost prezidat de Noul Comisar european pentru Justiție, Drepturi fundamentale și Cetățenie, dna. Vera Jourova. Aceasta a subliniat că protecția drepturilor omului, inclusiv dreptul la protecția datelor cu caracter personal, ar trebui să reprezinte o condiție esențială pentru dezvoltarea sau adoptarea sistemelor care folosesc inteligență artificială, în special atunci când acestea sunt utilizate în procesul de luare a deciziilor și se bazează pe principiile GDPR-ului.

S-a dezbătut și despre impactul noilor tehnologii în deciziile politice. Actorii politici folosesc întotdeauna mai multe forme de comunicare bazate pe date și mesaje sociale, pentru a convinge alegătorii, a mobiliza susținătorii, a perturba oponenții și a forma discursul public.

Două seturi de practici au primit o atenție deosebită:

  • microtarget-area (difuzarea de mesaje target-ate bazate pe profiluri detaliate personale) și
  • propaganda computațională axată pe manipularea publicului (știri false, roboți, etc.). Ele ridică preocupări legate de transparență și confidențialitate.

Legislația europeană cere companiilor care se ocupă de urmărire și profilare să o facă mai transparent. Companiile ar trebui să-și revizuiască declarații privitoare la prelucrarea datelor. Acestea ar trebui să fie mai clare, mai ușor de înțeles și la îndemâna utilizatorilor.

Sunt multe de povestit, dar ce este cel mai important, regulamentul privind protecția datelor (GDPR), care a intrat în vigoare în mai 2018, oferă utilizatorilor europeni dreptul de a-și verifica datele, inclusiv pofilele de marketing generate de brokerii de date, platformele de internet sau de mass-media online. În timp ce companiile își pot totuși proteja codul și algoritmii ca secrete de afaceri, nu mai pot ascunde datele personale pe care le generează despre utilizatorii lor. Astfel, companiile sunt obligate să răspundă solicitărilor venite din partea utilizatorilor, în termeni cât mai scurți.

Ne-am intors cu următoarea concluzie:

Deținerea unui volum mare de date de către câteva companii, reprezinta un risc major asupra valorilor democrației și a manipulării sociale. Respectarea spațiului privat este necesar pentru libertatea de exprimare, de dezvoltare și muncă. Fără eforturi susținute de respectare a spațiului privat și a drepturilor indivizilor, valorile democrației ar putea fi afectate.

BONUS!

Pentru cei interesați de protecția datelor personale, care nu au avut posibilitatea să ajungă la CPDP2019, toate sesiunile înregistrate vor fi disponibile online accesând canalul de Youtube al conferinței. O parte a panel-urilor au fost deja încărcate.

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.